Definição e significado de Atribut

Atributul este partea secundară de propoziție care determină un substantiv sau un substitut al acestuia (pronume, numeral sau adjectiv substantivizat) pe care îl precizează, îl identifică sau îl califică indicând o caracteristică sau o calitate a acestuia. Răspunde la întrebările: care?, ce fel de?, al/a/ai/ale cui?, câți?, câte?.

  În limba română

Subordonarea se realizeaza prin:

• acord când atributul este exprimat prin adjectiv, verb la participiu sau numeral
• aderență când atributul este exprimat prin locuțiune adjectivală sau adjectiv invariabil

În topica normală, atributul este poziționat:

• după regent dacă este exprimat prin:
  • adjectiv calificativ
  • determinativ
  • adjectiv pronominal de întărire
  • pronominal posesiv
  • sau locuțiune adjectivală

• înaintea regentului dacă este exprimat prin:
  • numeral
  • adjectiv pronominal relativ
  • adjectiv pronominal demonstrativ
  • adjectiv pronominal nehotărât
  • adjectiv pronominal negativ
  • locuțiune adjectivală

  Clasificare

Atributul se clasifică după valoarea părții de vorbire prin care este exprimat în:

• Atribut adjectival
• Atribut substantival
• Atribut pronominal
• Atribut verbal
• Atribut adverbial
• Atribut interjecțional

Atributul determină:

• un substantiv:

"Urcând șoseaua cea mare șerpuită peste Stânișoara, Vitoria și Gheoghiță auziră glasul puhoaielor" (Mihail Sadoveanu, Baltagul)

• un pronume:

"Toate acestea vor fi rezolvate curând."

• o parte de vorbire exprimată prin substantiv:

"Trei dintre ei sunt matematicieni.

atributul se analizeaza desfasurat in felul urmator