Publicitade R▼

alemão
búlgaro
chinês
croata
dinamarquês
eslovaco
esloveno
espanhol
estoniano
farsi
finlandês
francês
grego
hebraico
hindi
holandês
húngaro
indonésio
inglês
islandês
italiano
japonês
korean
letão
língua árabe
lituano
malgaxe
norueguês
polonês
português
romeno
russo
sérvio
sueco
tailandês
tcheco
turco
vietnamês

alemão
búlgaro
chinês
croata
dinamarquês
eslovaco
esloveno
espanhol
estoniano
farsi
finlandês
francês
grego
hebraico
hindi
holandês
húngaro
indonésio
inglês
islandês
italiano
japonês
korean
letão
língua árabe
lituano
malgaxe
norueguês
polonês
português
romeno
russo
sérvio
sueco
tailandês
tcheco
turco
vietnamês

definições sinónimos ver também locuções dicionario analógico wikipedia Ebay

Definição e significado de ruina

Definição

ruină (n.)

1.faptul de-a se ruina, de-a ajunge la dezastru financiar

2.Stare irecuperabilă de devastare şi distrugere

3.nereuşită care duce la pierderea poziţiei sau a reputaţiei

4.Ceea ce a rămas dintr-o construcţie veche, dărâmată

ruina (v.)

1.A cădea sau decădea, literal sau metaforic; "Afacerea s-a năruit"; "Acoperişul casei s-a dărâmat"; "Imperiul financiar s-a prăbuşit".

2.a distruge sau a provoca distrugerea

3.A face să nu mai existe (stricând, spărgând, dărâmând etc.)

4.a preface în ruină

ruina (v. pron.)

1.A (a)duce la faliment

Publicidade ▼

Definiciones (más)

⇨ definição - Wikipedia

Sinónimos

ruina (v.)

a ceda, a răsfăţa, a ruina, a se prăbuşi, a se prăbuşi, a strica, dărâma, dărăpăna, decădea, degrada, devasta, distruge, fute, nărui, prăbuşi, strica, şubrezi

ruina (v. pron.)

a ruina, bancruta, falimenta

ruină (n.)

cădere, decădere, dezastru financiar, distrugere, pierzanie

Publicidade ▼

Ver também

ruina (v.)

↗ ruină

ruina (v. pron.)

↗ distrugere, pierzanie, ruină

ruină (n.)

↘ a ruina, bancruta, devasta, falimenta, ruina

Locuções

⇨ [se] ruina • a cădea în ruină • a ruina • în ruină

⇨ Ruina Alt-Landenberg • Ruina Alt-Lägern

Dicionario analógico

ruina (v.)

fall over; drop; crash; come down; go down; fall down; crash down; fall (en)[Classe]

devenir en mauvais état (fr)[Classe...]

se casser (fr)[Classe]

(iuţeală; rapiditate; viteză; repeziciune)[Caract.]

[se] schimba[Hyper.]

prăbuşire, scufundare, surpare - cave in, subsidence (en) - colaps[Dérivé]

a abandona, a abandona, abandona, a lăsa, a părăsi, a părăsi, a renunţa, a renunţa la, renunţa - plesni[Domaine]

a coborî, coborî, scoborî[Analogie]

ruina (v.)

a contracara, a împiedica, a împiedica, a se împotrivi, a zădărnici, pune beţe în roate, zădărnici[Hyper.]

cădere, decădere, dezastru financiar, ruină - distrugator[Dérivé]

ruina (v.)

dărâmare, devastare, distrugere, nimicire, pârjolire, pustiire - dărăpănare, ruinare - contratorpilor, distrugător - demolare, distrugere - degradare, ruinare - distrugator - ruină - destructible (en)[Dérivé]

ruina (v.)

nuire (à qqn) (fr)[Classe]

détruire totalement (fr)[Classe]

détruire, mettre à bas une construction (fr)[Classe]

rendre nul (fr)[Classe]

(incendiator)[termes liés]

orage (fr)[DomaineCollocation]

a devasta, a devasta, a face ravagii, a pustii, devasta, distruge, nimici, pustii[Hyper.]

ruină - ruină - dărăpănare, ruinare - distrugator[Dérivé]

ruina (v.)

détruire, mettre à bas une construction (fr)[Classe]

a distruge, distruge[Hyper.]

distrugere, pierzanie, ruină - boşorogeală, decrepitudine, neputinţă, ramolisment, slăbiciune[Dérivé]

ruina (v. pron.)

rendre moins riche, plus pauvre (fr)[Classe]

a sărăci, pauperiza, sărăci[Hyper.]

distrugere, pierzanie, ruină - bancrută, faliment[Dérivé]

ruină (n.)

crash; failure; bankruptcy (en)[Classe]

impoverishment (en)[Classe]

decay (en)[Hyper.]

a cădea în ruină - dărăpăna, decădea, degrada, distruge, ruina, şubrezi[Dérivé]

ruină (n.)

destruction (fr)[Classe]

déchéance (fr)[Classe]

devastare, distrugere, nimicire, părăsire[Hyper.]

a ruina, distruge, fute, ruina, strica - devasta, ruina - catastrofal, catastrofic, dezastruos[Dérivé]

ruină (n.)

necinste; dezonoare; ruşine; păcat[Classe]

déchéance (fr)[Classe]

crime et délit (fr)[termes liés]

décliner (fr)[Nominalisation]

eşec, fiasco, insucces, nereuşită[Hyper.]

a răsfăţa, a strica, nărui, ruina[Dérivé]

ruină (n.)

aggravation d'une maladie (fr)[ClasseParExt.]

humain (selon une détermination fonctionnelle, physique ou psychologique) : personne (fr)[Classe...]

déchéance (fr)[termes liés]

decadenţă, decădere, declin, scădere[Hyper.]

a demola, a distruge, distruge, nimici, zdrobi[Dérivé]

ruină (n.)

ruin (en)[ClasseHyper.]

clădire, construcţie, edificiu, imobil, zidire[Hyper.]

a cădea în ruină - devasta, ruina[Dérivé]

Wikipedia

Ruină

Ruină (lat.ruere = surpătură) este un termen care se referă la o construcție părăsită care a ajuns într-o stare de paragină, fiind prezente numai resturi din construcția inițială. In trecut ruinele în general erau lăsate părăsite până la dispariția lor completă, eventual erau refolosite materialele de construcție a ruinei. Ruinele istorice, sunt considerate acele care provin în general înainte de anii 1500, aceste ruine prezintă interese culturale căutându-se păstrarea lor prin lucrări de renovare.